sâmbătă, 30 aprilie 2011

BEATIFICAREA PAPEI IOAN PAUL SI NUNTA REGALA - MOTIVE DE VENERARE A OMULUI DE CATRE OM

"BEATIFICAREA PAPEI" SAU "CAND OMUL HOTARASTE IN LOCUL LUI DUMNEZEU"

 
Fostul Suveran Pontif a murit in urma cu 6 ani, iar procedurile de beatificare au fost incheiate intr-un timp record. La eveniment vor lua parte 90 de delegatii straine, inclusiv 16 sefi de state si de guverne.

In urma cu sase ani, multimea adunata in Roma cerea onorarea urgenta a Papei strigand "Santo Subito", adica "Sfant, imediat!". Iata ca la sase ani de la trecerea in nefiinta a celui mai iubit Papa din istoria recenta, dorinta credinciosilor se apropie de indeplinire.

Vineri, cardinalii au coborat in cripta Bazilicii Sfantul Petru si au sarutat sicriul in care se afla ramasitele Papei Ioan Paul al II-lea. Dupa rugaciuni, l-au acoperit cu brocart auriu si l-au purtat pana in fata altarului din Bazilica, unde maine va putea fi atins de credinciosi. Acestia vor putea venera si un relicvar cu o fiola cu sangele fostului suveran pontif, prelevat in ultimele zile de viata.

La fel, si camasa patata de sange in 1981, cand Papa Ioan Paul al II-lea a supravietuit unei tentative de asasinat, este de acum o relicva pentru catolici. Piatra de mormant din marmura, care marcheaza locul de veci al Papei Ioan Paul al II-lea, va ajunge in Cracovia, intr-o biserica ridicata in memoria lui.

Beatificarea este primul pas catre sanctificare. Pentru a marca cum se cuvine evenimentul, posta italiana a emis un timbru special cu chipul fostului Suveran Pontif.

Obiecte care au aparţinut fostului papă, Ioan Paul al II-lea, sunt venerate deja ca relicve în Polonia, ţara sa de origine. Deşi mai sunt câteva săptămâni până la beatificarea lui Ioan Paul al II-lea, în data de 1 mai, numeroşi catolici polonezi îl cinstesc deja ca pe un sfânt şi erou naţional. A mai ramas un mic pas sa-l inlocuiasca pe Dumnezeu cu papa  in procesul de venerare.
Puteti sa urmariti un reportaj pe aceasta tema:
 

"NUNTA REGALA - NUNTA SECOLULUI LA LONDRA" SAU "CE ISI PERMIT MONARHII LUMII DUPA SUTELE DE ANI DE EXPLOATARE A  COLONIILOR" SAU "NOI NE CHEFUIM PE BANII JEFUITI DIN COLONIILE AFRICANE IAR EI ACUM SE OMOARA PRIN SYRIA, LYBIA, YEMEN, EGIPT..."

OPULENTA LA EA ACASA
Londra a fost asaltată în ultimele zile de mii de oameni care doreau să fie alături de cei doi în "una dintre cele mai frumoase zile din viaţa lor", aşa cum au numit-o cuplul princiar. Unii dintre ei au ales chiar şi să doarmă pe străzi, în faţa palatului Buckingham pentru a prinde un loc cu vedere la balcon, acolo unde avea să fie unul dintre cele mai importante momente a ceremoniei regale.

În dimineaţa zilei nunţii regale, mii de steaguri britanice fluturau pe străzile împănzite de oameni, iar poliţişti se aflau la fiecare colţ. Aproximativ 5000 de poliţişti erau pe străzi, dar şi acoperişurile clădirilor erau păzite de lunetişti.

ANDREEA MOIS (POPOI) - O VOCE BINECUVANTATA

LA UN AN DE LA CASATORIE MA ROG PENTRU VOI CA DOMNUL SA VA BINECUVANTEZE CASNICIA. LAUDAT FIE DOMNUL. AMIN




miercuri, 27 aprilie 2011

PACATELE LUMII - INVENTARUL PACATELOR CONFORM BIBLIEI

           Păcatele sunt gânduri, vorbe şi fapte, deci au timpul şi locul concret în care au fost săvârşite. Fiecare lasă urme mari în personalitate şi deformează identitatea omului! De aceea trebuie mărturisite şi îndepărtate (renunţat) de ele.

PACATELE SPIRITUALE

    Aceste păcate sunt cele mai grave şi au o putere de distrugere foarte mare asupra vieţii omului, pentru că acţionează direct în duhul omului şi poluează, murdăresc, sufocă duhul omului.
• Venerarea , închinarea , adorarea altor divinităţi- Exodul 20:3 , Romani 1:19-20
- Rugăciunea şi închinarea în faţa oricărei fiinţe spirituale sau fizice în afară de Dumnezeu  (Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt) Exemplu : mohamed, budha, krisna, religia hindu, e.t.c.
- Sfinţii sau oamenii (în afara de Isus oricare intermediar între Dumnezeu şi om, rugăciunea, slujirea şi închinarea către aceştia este interzisă) 1 Timotei 2:5-6 , Faptele Apostolilor 4:12
- Rugăciunea către morţi, venerarea şi slujirea către aceştia. Deuteronom 18:11, Luca 16:30-31
- Rugăciunea, venerarea şi slujirea oricărei fiinţe spirituale, îngeri în afară de Dumnezeu, Apocalipsa 22:8-9
- Venerarea, idolizarea oricărei persoane vii care îşi atribuie calităţi dumnezeieşti ( papa, preoţi, călugări, sfinţi , guru, şamani, dalai lama , etc) Matei 23:8-10 , Romani 1:22-23
- Aşezarea oricărei persoane sau a unui adevăr, a unei realităţi, filozofii în centrul vieţii având prioritate faţă de Dumnezeu sau în locul Lui. Romani1:20-21 ; Faptele Ap. 4:12
- venerarea creaţiei (pământ, stele,soare, animale), Romani 1:25
- venerarea banilor, venerarea averilor, lăcomia , Efeseni 5:5, Coloseni 3:5,
- venerarea afacerilor , Efesieni 5:5, Coloseni 3:5,
- venerarea mâncărurilor; Romani 14:15 , Efesieni 5:5, Coloseni 3:5,
- venerarea rudelor, părinţi, soţ, soţie, copii, prieteni, pe noi înşine (a nu se confunda cu respectul), Filipeni 3:19, Luca 14:26
- venerarea succesului, cariera sau orice altceva 1 Corint 7:29-31, Geneza 22:10-12, Matei 10:37, Luca 14:26, 2 Timotei 3:2 Numai Dumnezeu poate avea prioritate în viaţa noastră .Marcu 12:28-29
• Venerarea lui Satana – satanism Ioan 8:44 , 2 Timotei 2:26 , 1 Ioan 3:8 , Fapte Apostolilor 5:3
• Alt Isus, altă evanghelie, alt duh, slujbele religiose care nu au bază biblică, ex: mormonism, secta Moon , Galateni 1:6-9 , Luca 12:9
• Cultul Mariei – (a nu se confunda cu respectul acordat fecioarei Maria – care a fost totusi un om- ca exemplu de mama, si sotie, cea care a adus in lume pe Fiul trimis al Tatalui Ceresc) Cultul mistic în jurul Mariei este, de asemenea, marcat de influenţe abiblice. Proslăvirea Mariei este semnalată în ţările cu influenţă catolică . Cultul antic păgîn al zeiţelor-mamă şi „mama şi pruncul” este practicat mult în acest prim secol dupa Hristos şi a contribuit la dezvoltarea cultului Mariei. Istoria lui este chiar cu multe secole înainte. Cultul Mariei oferă o privelişte, la care te cuprinde o mare durere pentru întrega omenire... Este o istorie a celor mai arogante falsificări, răstălmăciri, închipuiri şi fapte păgâne reieşite din caracterele deplorabile şi nevoiaşe omeneşti, din viclenia iezuită şi din dorinţa bisericească de acaparare a puterii, un spectacol, în acelaşi timp de plîns şi de râs. Nu este o hulă dacă papa, în vizita sa în Polonia, cade la picioarele Madonei Negre din Iasna-Gora, în Cestohova, şi depune un trandafir aurit, mărturisind într-un extaz liniştit în faţa acestui tablou idolatric: ‘Totus tuum’ , ‘Cu totul al tău’ ? Acest suspin de rugăciune către Maria: ‘Totus tuus’ , l-a ales dealtfel ca o deviză a pontificatului său şi a întregii sale vieţi de preot. Rugăciunea sa către Madona Neagră de acolo a încheiat-o cu cuvintele: ‘Eu îţi dedic întreaga biserică - de aici şi pînă la capătul pămîntului! ţie îţi dedic toţi oamenii şi întreaga omenire - pe fraţii mei, toate popoarele şi naţiunile Ţie îţi dedic Roma şi Polonia, prin slujitorul tău, printr-un Legămînt Nou al dragostei. Mamă, acceptă-ne! Mamă nu ne părăsi! Mamă, condu-ne! ”
• Maria a fost făcută mama bisericii romano-catolice. Ea nu este împărăteasa cerului, ci împărăteasa împărăţiei romano-catolice.
• Religii false (religii care nu se clădesc în totalitate pe Biblie) Exod 22:20, Deut 6:14 , Ieremia 22:8-9 ; 44:3
• Rostirea numelor altor dumnezei, zei, sfinti protectori, etc ( cu admiraţie , în exprimări diverse) Exod 23:13
• Datini aşezate de oameni, obiceiuri, ritualuri, tradiţii nebiblice, porunci omeneşti (hai sa nu fim habotnici si rugamintea este de a nu se confunda cu obiceiurile si traditiile laice care nu incalca poruncile si nu fac conexiuni biblice, fiind pur de natura culturala nereligioasa) – Marcu 7:5-9
• Ideologi false:
-Materialism - toate formele de materialism (Concepţie filozofică care consideră materia, natura, existenţa în genere, ca fiind factor primordial, determinant, iar conştiinţa, spiritul, gândirea ca fiind factor secund, derivat)
- Umanism (Orientare progresistă a gândirii epocii Renaşterii, apărută ca expresie a luptei împotriva feudalismului şi scolasticii, care a proclamat libertatea personalităţii umane. ♦ Ansamblul ideilor şi concepţiilor care exprimă aprecierea demnităţii şi libertăţii omului, grija faţă de om şi de valorile materiale şi spirituale ale existenţei sale, caracterizat prin cerinţa dezvoltării continue şi multilaterale a personalităţii umane. poziţie filozofică care pune omul şi valorile umane mai presus de orice)
– Ateismul (Concepţie materialistă care respinge religia, credinţa în supranatural , a miracolelor şi a vieţii de apoi; negare a lui Dumnezeu)
- Economism ( credinta in economia avansată mulţumită societăţii avansate)
- Învăţătură teologică falsă / erezii
- Credinţa salvatoare în comunism, capitalism şi orice altă formă de orânduire socială .
• Idolatrie; închinarea la idoli: ( Exodul 20:4-5; Romani 1:23-25)
- Aici aparţin: orice poze, icoane, statui, sculpturi în relief, simboluri sau alte obiecte, în faţa cărora se închina sau slujesc, indiferent de teologia aplicată faţă de aceste lucruri, explicând că de fapt nu la statuie sau la icoană se închină ci la cel pe care simbolizează. Ieremia 44:2-4,8
- Acestea sunt clasicele afirmaţii ce au rădăcini în culturi antice unde se practica idolatria. 1 Împăraţi 9:9
- În ebraică, cuvântul închinare înseamna: a se apleca, a sluji. Tot aici aparţine şi închinarea în faţa crucifixului şi icoanelor. DACA ISUS AR FI MURIT IMPUSCAT NE-AM FI INCHINAT LA O MITRALIERA? Bineinteles ca exista voci care ridica crucea la rang de simbol al crestinismului dar acesta nu trebuie sa devina obiect de idolatrie, de inchinare sau “purtator de noroc”. Nu uitati ca si vitelul israelitilor a fost tot din aur ca si cruciulitele de la gatul unora pe care cu “evlavie” le poarta la gat.
- Interzicerea idolatriei din Vechiul Testament este valabilă şi în Noul Testament: Faptele Ap. 15: 19-20; 28-29; capitol 17: 16; 23-31; 1Corinteni 5: 9- 11; 6: 9-10; 10: 6-7; 14-22; Galatieni 5: 19-20; 1Ioan 5: 21; Apocalipsa 2: 14-16; 20-25; 21:8;
• Pronunţarea fără rost a Numelui Domnului :Exodul 20:7; În primul rând acest verset se referă la cei ce se folosesc de Numele Domnului sau de al lui Isus Hristos pentru a-şi prezenta gândurile, părerile sau alte învăţături umane, ca fiind adevăruri provenite de la Dumnezeu şi prezentate cu autoritate dumnezească
• Prorociri false - Deuteronomul 18: 20-22 !!. Tot aici aparţin şi învăţături şi profeţii false, oferirea sfaturilor false cu rea voinţa, uzurpând autoritatea dumnezească pentru a o folosii în mod personal şi cu aceasta doresc să se amestece în viaţa altor persoane, ca să-i poată manipula (acesta este esenţialul religiilor tradiţionale)
- Aici aparţin toate religiile false care se referă la credinţa în Dumnezeu dar care nu respectă Cuvântul Lui. Rostirea din obicei a Numelui Tatălui, a lui Isus Hristos, a Duhului Sfânt sau folosirea în vorbe goale (glume, expresii, înjurături, jurăminte fără rost,etc).
• Porunca cu privire la Sabat (ţinerea zilei de Sâmbătă ca zi de odihnă) În Vechiul Testament apare ca un păcat mortal dar în Noul Testament a fost modificat , creştinul are libertatea de a ţine sabatul sau nu! Romani 14:5-6 (nu trebuie mărturisit ca păcat) Epistola către Evrei 4: 1-11 În Noul Testament apare ca intrarea în pacea şi odihna Domnului. Tine totusi ziua Domnului fie ea sambata, fie ea duminica dar respect-o! Dedica macar o zi Domnului prin tot ceea ce faci!
• „Curvia spirituală” – Judecători 2:17 , 1 Cronici 5:25 , Ezechiel 6:9 , 23:30 ,

PACATELE OCULTE

Deuteronom 18:9-14; Deuteronom 13:1-4; Apocalipsa 21:8.
          Aici aparţin toate relaţiile misterioase cu supranaturalul sau tot ce înseamnă a căuta crearea unor legături sau legăminte cu supranaturalul, care nu se desfăşoară în Numele lui Isus, nu se supun Cuvântului lui Dumnezeu, nu sunt coordonate de Duhul Sfânt şi aceia care încearcă şi creeze legături spirituale cu lumea spirituală, fără să fie convertiţi ( întorşi din inimă către Dumnezeu, ne-născuţi din nou). Ocultismul este cunoaşterea şi experimentarea spirituală care depăşeşte înţelepciunea, raţiunea omului şi care nu are sursa în Dumnezeu şi nu este transmisă prin Duhul Sfânt, ea vine ilegal din împărăţia Satanei. Păcatele oculte sunt numite de Biblie curvie spirituală, pentru că omul face legătura cu fiinţe sau forţe spirituale negative: demoni, duhuri necurate, îngeri decăzuţi, cu care intretin relaţii. Oamenii sunt victime ale înşelăciunii, rătăcirii şi dezorientării, pentru ca în locul lui Dumnezeu ei se închină şi venerează duhuri necurate. Arma cea mai puternica a ocultismului este necunoasterea adevarului. Ocultismul este păcat chiar şi atunci dacă produce rezultate reale, vizibile sau apariţii spirituale: Deuteronom13:1- 4; 2 Tesalonicieni 2:8-11; Apocalipsa 13:11-15; În Biblie ocultismul este cunoscut sub numele de ştiinţă diabolică, adică transmite informaţii diabolice, deasemenea care îndrumă spre cunoştiinţe supranaturale, care sunt ascunse! Aceste lucruri nu sunt permise de Dumnezeu!

• Prezicerea viitorului — orice fel de prezicere: în cafea, cărţi de tarot, bila de cristal, zodii, etc.

• Citit în palmă – astrologie, horoscop, desluşirea viselor, cărţi despre vise, etc.

• Astrologie- prezicere din stele (prezic viitorul pe baza mişcarea stelelor) Deutreonom 18:14

• Horoscop , astromagie - Ieremia 27:9

• Explicarea visurilor, print-un mod ocult legat cu prezicere, cărţi de acest gen Deutreonom 13:1-3 , Deutreonom 13:5 Ieremia 29:8

• Obiecte, reprezentari, filme etc cu puteri magice sau care descriu puteri magice

• Presimţiri negative, interpretarea viselor dupa bunul plac sau dupa “carti”– inducerea în propria persoană sau în alţii a fricii, groazei, nesiguranţei

• Teste prezicatoare – teste care „prezic” viitorul, cum o să fie un om.., pentru un creştin Biblia este îndrumătorul.

• Reincarnare – peregrinarea sufletului omului, apariţia acestuia în alt trup de om sau animale –este o învăţătură demonică şi împotriva învăţăturii Bibliei. Evrei 9:27

• Levitaţie –ridicarea trupului uman de către forţe demonice.

• Deochi - Putere (magică) pe care superstiţioşii o atribuie unor oameni, de a îmbolnăvi pe cei asupra cărora îşi fixează privirea (cu răutate, invidie etc.). boală pricinuită de această privire; deochetură.

• Vrăjitorie cu apă şi cu obiecte -2 Împăraţi 21:6 , Exod 22:18

• Descântece -Formulă magică (în versuri) însoţită de gesturi, cu care se descântă; vrajă, descântătură. Text magic (de obicei în versuri) care, fiind rostit, se crede că lecuieşte de o anumită boală sau dezleagă un farmec dar de fapt este o activitate demonică intensă.Numeri 24:1 , 2 Cronicii 33:6 , Isaia 47:9

• Magie neagră. Totalitatea procedeelor, formulelor, gesturilor etc. prin care ar putea fi invocate anumite forţe supranaturale spre a produce miracole; practica acestor procedee, formule etc Magie propriu-zisă care apelează la puterea demonilor şi este contrară învăţăturii Bibliei. Naum 3:4

• Magie roşie - folosirea contactelor cu supranaturalul pentru a intensifica experienţa sexuală

–fiind implicare demonică în aceste relaţii şi se poate ajunge prin acest mijloc şi la posedare demonică deoarece intervine contrar învăţăturii Bibliei referitor la acest domeniu.1Petru 4:4 , Psalm 106:39 , Ezexhiel 16:26,29,36 ,Prov 28:7 ,

• Magie albă. – prin mijloace spirituale-demonice se produc fenomene naturale care par miraculoase, putere de atracţie, de fascinare; farmec, seducţie . Tesaloniceni 2:9-10, Isaia47:10 , 2 Corinteni 11:3

• Folosirea cuvintelor “vrăjite” -sau folosirea acestor cuvinte în scop de blestem către oameni.Romani 12:14 , 1 Petru 3:9

• Vrăjitorie - solicitarea unei forţe spirituale –demonice pentu a-şi îndeplini voinţa. Acestea se pot întâmpla prin diferite metode: - chiar rugăciuni ilegale sau şantajare sentimentală, tehnici psihologice moderne de contractări în afaceri. Apoc 9:21, Naum3:4

- Trebuie amintit că manipularea bărbaţilor (femeilor) cu îmbrăcăminte nepotrivită, de ex: fustă mini, decolteu adânc, alt fel de îmbrăcăminte folosită cu scopul de a seduce, aparţine tot de această categorie.

• Farmece prin metode psihologice – manipularea unei persoane cu, drăgălăşenie sau cu mânie, tristeţe sau supărare când cineva încătusează o alta persoană folosind sentimentalismele ca să-şi îndeplinească voinţa sau să poată pătrunde ilegal în viaţa unei alte persoane - aici aparţin şi diferite metode psihologice nebiblice. Dragostea adevărată nu procedează aşa, a se vedea în comparatie ref.1 Corinteni 13

• Farmece prin magie - Procedeu magic căruia i se atribuie însuşiri supranaturale; a recurge la procedee magice; Ansamblu de calităţi ce trezesc admiraţie; vrajă; miraj; fascinaţie, a seduce, a încânta, etc Biblica condamnă astfel de procedee considerându-le păcate mari.2Împăraţi 21:6

• Superstiţii - Prejudecată care decurge din credinţa în spirite bune şi rele, în farmece şi vrăji, în semne prevestitoare, în numere fatidice sau în alte rămăşiţe ale animismului şi ale magiei (obiecte, cifre, potcoave, trifoi, coduri etc întâmplări cărora li se atribuie interpretare, prevestire, noroc). Celui ce crede în Dumnezeu nu i se poate întâmpla nici un semn „rău prevestitor” dacă nu-I atribuie atenţie şi credinţă .

• Blestemarea - Invocare a urgiei divinităţii împotriva cuiva; nenorocire a cuiva pusă pe seama „furiei divine”. Cuvinte prin care se invocă abaterea unei nenorociri asupra cuiva; imprecaţie; maledicţie. A condamna la nenorocire pe cineva sau ceva. Romani 12:14 , 1 Petru 3:9

• Fetişe – obiecte cărora li se atribuie puteri supranaturale folosite în acest scop, aducătoare de noroc, superstiţii, obiecte ale celor dragi păstrate cu o frică magică, poze, amulete, talismane, cristale, brelocuri , etc , etc.Numeri 33:52, Deutr 29:17

• Ezoteric- Despre doctrine, ritualuri etc. Care poate fi înţeles numai de către cei iniţiaţi; ascuns, secret. Aici intră şi francmasoneria, lojele masonice Matei 10:26,Marcu 4:22 .

• Vedeni, fantome, vampiri- când persoana respectivă poate vedea în faţa lui (în poze) lucruri, întâmplări din trecut, prezent sau viitor . forme de halucinaţie; năluciri, fantomă. Fiinţă care apare în mod nedesluşit sau neaşteptat, care sperie prin aspectul ei ciudat ; arătare.

• Invocarea spiritelor morţilor – vorbirea cu morţii, rugăciuna către morţi, cultul sfinţilor, ziua morţilor. Levetic 20:6 , Deutronom 18:11

• Invocarea spiritelor – spiritism, întruniri spiritiste -Levetic 20:6 , Deut 18:11

• Haloween.- sărbătoarea morţii şi spiritelor rele, sarbatoare satanista -Levitic 20:6 , Deut 18:11

• Politeism – recunoaşterea existenţei mai multor dumnezei Levitic 19:4 ,Deut 5:7

• Şamanism- cuprinde o gamă largă de crezuri şi practici tradiţionale privitoare la comunicarea cu lumea spiritelor. Levetic 20:6 , Deutronom 18:11

• Telechinezie–capacitatea unor persoane de a deplasa obiecte fără să le atingă.2Tes2:9

• Iluzionismul si credinta in acesta (a nu se confunda cu simplul spectacol comercial-umoristic) - Leviticul 19:26-28 Ansamblu de procedee tehnice în artele plastice menite să creeze iluzia realităţii până la confundare, confuzie.

• Tatuaje – Leviticul 19:28 !

• Simbolica numerelor – folosirea numerelor în superstiţii (vineri 13, al treilea este “dreptatea” lui Dumnezeu etc, etc, etc,etc.)

• Vegetarianism – în forma de credinţă(religie).-1 Timotei 4:3

• Hipnoza impinsa spre mistic sau biblic – Stare asemănătoare cu somnul sau cu somnambulismul, provocată artificial prin sugestie, în timpul căreia controlul conştient asupra propriei comportări şi contactul cu realitatea slăbesc, acţiunile celui hipnotizat fiind supuse voinţei hipnotizatorului.Persoana adormită (în transă) este supusă voinţei celui ce a produs această stare.

• Meditaţie, relaxatie — în forma de gândirea abstractă nebiblica (independenţă faţă de fenomenele sau realităţile în care persoana există în realitate ) destinderea prin autocontrol- controlul minţii. Ieremia 17:2 - Meditaţia şi odihna în Domnul este diferită - Psalm 119:15,52 , 59, 97, Evrei 4

• Folosirea in scopuri mistice – demonice a sporturilor: Joga, karate, judo, Kung-Fu , lupte marţiale: - teorie filozofică care susţine, că un om, cu eforturi fizice şi spirituale poate dobândi capacităţi supranaturale şi se pot unifica cu divinităţiile. Este o formă avansată a acestor sporturi care implică demonicul-lumea spirituală ocultă, ceea ce este interzis de Biblie.

• Frenologie—teorie antropologica care sustine că după forma craniului se pot evolua calităţiile intelectuale şi morale ale omului. Dumnezu se uită la inimă, generatoare de discriminari si rasism 1 Samuel 16:7

• Bioritmul nemedical, ocult—funcţii antropologice („stiinţa” care se ocupă cu studiul originii evoluţiei omului în legătură cu condiţiile naturale, sociale şi culturale) care se repetă periodic. Viaţa unui credincios este în mâna lui Dumnezeu şi nu trebuie să cadă ca o pradă în acest concept nebiblic.

• Psihometria –totalitatea metodelor care servesc la măsurarea intensităţii şi a vitezei de scurgere a proceselor sentimentale. Sufletul este de la Dumnezeu şi Dumnezeu îl poate întări şi binecuvânta.

• Gnosticism – curent filozofic –religios care caută să îmbine teologia creştină cu filozofia elenistică-greacă şi cu unele religii orientale susţinând posibilitatea unei cunoaşteri mistice.

• Secte si culte care neaga puterea lui Dumnezeu si dau invataturi nebiblice :Budhism , Islam , Confucianism , secta Crisna , ale secte oculte

• Activităţi guru , divinizarea unor lideri, fani ai unor personalitati muritoare si imitarea acestora

• Parapsihologie impinsa la ocultism– fenomene psihice paranormale (telepatia, percepţia extrasenzorială) deoarece deseori pot fi implicaţii demonice. Diferă radical de darurile Duhului Sfânt menţionate în Scriptură în 1 Corinteni 12:1-11

• Antropozofie – doctrină religioasă care înlocuieşte pe Dumnezeu cu omul conceput ca esenţă divină,- acesibilă numai iniţiaţilor.

• Teozofie – doctrină filozofică religioasă de origine orientală care susţine teoria cunoaşterii nemijlocite a esenţei divinităţii.

• Controlul minţii in ritualuri demonice– control provocat de puterea de concentrare a minţii.

• Sci-fi cu tente oculte–.(fantasticul este îmbinat cu ştiinţa, dar se bazează pe o filozofie ocultă)

• Filme Horror.- filme care stârnesc groaza, sadism, indeamna la crima etc Efeseni 5:11, Iuda 1:13,etc

• Creaţii artistice demonice sau idolatrice: anumite stiluri de muzică, de exemplu formaţii care cântă cântece satanice, anumite statui, anumite tablouri, fotografii cu simbolistică şi mesaje păcătoase nebiblice şi imorale.

• Cărţi oculte , materiale oculte de pe internet

• Fraţi de sânge – pactul sângelui şi tot ce se aseamănă cu acest fel de legământ. Frăţii.

• Există ocultism “creştin “, religios care se descopera mai greu, tocmai din cauza că se exercită prin rugăciuni, fapte religioase sau pot fi şi predicaţii care au la bază una din formele de vrăjitorie, chiar dacă acestea se produc în Numele lui Isus, dar nu se supun Cuvântului lui Dumnezeu şi nu sunt controlaţi de Duhul Sfânt, profeţii false (Nostradamus şi mulţi alţii asemănători) învăţături false (doctrine şi obiceiuri şi tradiţii bisericeşti care nu au nimic în comun cu adevarurile biblice Marcu 7:5-9) declaraţii false despre adevărul lui Dumnezeu etc. 1Samuel 15:22-23; Pilde 28:9 Matei 7:15-23

• Ocultismul religios -se dezvăluie şi se manifestă în plină putere atunci când se interzice: bucuria (naturală, spirituală), căsnicia, restricţii la consumarea mâncărurilor 1Timotei 4:1-7

• Tot de ocultism aparţin jocurile de noroc: loto , lupte de câini, ruleta , poker, bilete cu destin; etc - Exod 32:6; 1Corint 10:11; Estera 3:7; 9:24. Astfel de fapte se pot observa mai bine prin faptul ca persoanele practicante de jocuri de noroc, îşi pierd libertatea de decizie îşi pierd banii şi devin dependeţi de acestea, astfel ei se pot demoniza, poate deveni un obicei, viciu, la fel de periculos ca drogul, alcoolul, nicotina sau altele.

• Ştiinţe oculte = doctrine si practici secrete care au ca obiect fenomene tainice, inaccesibile cunoasterii obisnuite.Pe ascuns, în taină , misterios .Ioan 18:20, Fapte 20:20

ATENTIE! De povara ocultismului numai atunci putem să ne eliberăm în totalitate dacă după mărturisirea păcatelor, eliminăm (ardem sau aruncăm ) cât mai repede posibil toate obiectele care au legătură cu ocultismul sau cu idolatria (cărţi, haine, casete, poze, simboluri, statui, sculpturi în relief, picturi etc) şi nu veţi ţine legături sentimentale sau de prietenie cu persoane care sunt în anturaje religioase, fideli şi dedicaţi închinători la idoli, cât şi cu practicanţi activi ai ocultismului: Exodul 34:12-16; Deuteronom 7:16; 7:25- 26; Matei 10:37; Faptele Ap.19:17-20; 1Corintieni 5:11; Iuda :23.

PACATELE SEXUALE

           În rândurile care urmează, stabilim pe baza Bibliei, principalele păcate care se găsesc în lista păcatelor din Vechiul şi Noul Testament: Exodul 20:14; Levitic 18; 1Corint 6:9-20; Evrei 12:16; Pilde 6:26, 29:3:, 1Tesalonicieni 4:3; (să nu rămână nemărturisite păcatele săvârşite în copilărie, chiar dacă au fost din joacă)

• Desfrânare sexuală -această este o noţiune care cuprinde în ea totalitatea formelor de relaţii sexuale avute înainte de căsătorie, sau în afara căsătoriei. Apocalipsa 22: 15,Psalm 106:39 , Efeseni 4:9 , Proverbe 28:7

• Adulter este relaţia sexuală comisă în afara căsătoriei de unul din soţi cu o altă persoană: Levitic 20: 10. După legea lui Dumnezeu acest păcat, este păcat de moarte. Cei ce au comis adulter în Vechiul Testament erau condamnaţi la moarte. În Noul Testament divorţul (ruperea legământului căsătoriei) fără un motiv menţionat în Biblie, este considerat adulter, pentru că dă posibilitatea săvârşirii acestui păcat după divorţ. Anularea unei căsătorii se poate face doar în cazul în care unul din soţi a comis adulter: Matei 5:32;1Corint 7:10-17;(dar se poate acorda iertarea şi reânoirea legământului , a căsniciei)

• A pofti - În Noul Testament Isus numeşte acestea ca desfrânare, curvie, adulter, chiar şi atunci cand cineva se uita cu poftă trupească la o femeie (bărbat); Matei 5: 28. Expresia necurat înseamnă- dorinţa nepotolită, deci nu este doar o privire ci chiar mai mult este o privire venită dintr-o dorinţă nepotolită de a face sex, caruia omul îşi dăruieşte inima şi ochii.

• Incest ( perversitate) Leviticul 18:6; 20:17-20; Aici aparţin toate relaţiile sexuale comise în rândul rudelor de sânge (tată, mamă, fraţi, surori, socri, verisori, smd) dar şi faptele sexuale care au fost comise în copilarie. Aceste păcate sunt foarte bine ascunse şi ţinute în cel mai mare secret, de aceea sunt foarte rar sancţionate de lege. Aceste păcate sunt actuale şi foarte răspândite în societatea modernă. Ele aduc pedepse in cer de aceea trebuie mărturisite.

• Contactul sexual în timpul menstruaţiei: Levicul 20:8 Este interzis cu desăvârşire acest tip de contact sexual. Noul Testament nu corectează această interzicere deci este valabilă şi acum.

• Contact sexual cu animale—zoofilie -desfrâu, obscen ; Levitic 20:15-16.

• Pedofilia – Levitic 20:14

• Viol –Faptă (pedepsită de lege) comisă de bărbatul care constrânge prin forţă fizică o femeie să aibă cu el relaţii sexuale; -Deuteronom 22:25

• Homosexualitate (lesbianism , travestism) Levitic 20:13;Romani 1:26-27; acesta este considerat un păcat spurcat de către Biblie.

• Prostituţie – Deuteronom 23:17-18; Prostituţia este o formă de relaţie sexulă din afara căsătoriei prin care o persoană întreţine relaţii sexuale pe bani sau pentru a se afirma în societate, la locul de muncă, sau în domeniul politic pentru procurarea unei puteri politice, interese, s.m.d. În afară de asta prostituţia se poate realiza având la bază principii religioase false ca de exemplu permisivitate, iertare continuă interpretarea gresita a Romani 6:1-6

• Hedonismul –o preocupare excesivă pentru satisfacerea plăcerilor sexuale (chiar în formă maniacă) - se poate întâlni şi în cadrul căsătoriilor 2 Timotei 3:4. Relaţiile sexuale puse pe primul loc în detrimentul dragostei lui Dumnezeu. În famiile creştine se poate întâlni hedonismul sub aceeaşi formă relaţia sexuală primind o importantă mai mare decât dragostea lui Dumnezeu. Astfel, Împărăţia lui Dumnezeu îşi pierde puterea în sânul unei astfel de familii, şi acei oameni devin creştini făţarnici.

• Desfrânare (Libidinos) (care se lasă fără ruşine stăpânit de pofta plăcerilor sexuale, trupeşti) Efeseni 4:19 Aceasta se referă la păcatele sexuale neânfrânate, necontrolate de cei care nu se pot mulţumi cu o viaţă sexuală sănătoasă, normală sunt capabili de orice tip de act sexual pervers: sadomasochism, sex anal, s.m.d. Judecători 19:22-27

• Masturbare & Onanism - Genesa 38: 9-10 , Levitic 15:16

• Pornografie - Leviticul 18:6-30 Ţelul pornografiei este să atragă atenţia oamenilor asupra sexului din afară căsătoriilor şi să-l facă acceptat. Pentru asta se folosesc, filme, poze, picturi, internet e.t.c .care prezinta acte sexuale şi nuduri de femei sau bărbaţi. Cei ce sunt robi ai pornografiei, curvesc continu în inima lor.

• Exhibiţionism, nudism, striptees, monokini, etalare—faptul de a arăta, etala în public organele sexuale sau zonele erotice în mod ostentativ (înbrăcăminte provocatoare, sumară), dezbrăcare lentă şi sugestivă executată în public pe un fond muzical sau de dans, expunere a corpului uman gol la razele solare. Nudismul - doctrină care preconizează viaţa în aer liber, practicarea sporturilor complet dezbrăcat Monokini_- costum de baie fără sutien

• Interesul pentru vederea părinţilor în pielea goală Genesa(Facerea) 9:20-25

• Flirtare , ispite

PACATELE VORBIRII (LIMBII)

Exodul 20:17-16;Roma 1:29-32;Galatieni 5:20; mai amănunţit se poate studia în Proverbe, Efes 4:25, Efes 5:13; Iacov 3:1-18;

• înjurăturile, hulire, blasfemie -Leviticul 24:10-16

• vorba urâtă (vulgară, obscenă, ordinară, necuvincios, indecent) Efesieni 4: 29; Coloseni 3:8;

• folosirea Numelui lui Dumnezeu fără rost (profeţii false, rugăciuni false, învăţături nefondate, false) Exodul 20: 7

• minciună, exagerare; Proverbe 19: 5-9;

• fals –păcălire cu rea voinţă; Proverbe 16: 28; 20-10;

• făţărnicie, simulare (vorbe dulci folosite pentru şantajare sau pentru a dobândi ceva) Proverbe 28: 18.

• prefăcătorie, rău (voinţă ascunsă care distruge neobservat) mărturii false: Exod 20: 16; 23: 1-2; Levitic 19: 11; Efesieni 4: 25;

• linguşitor –caută prin vorbe sau comportări măgulitoare să-şi realizeze planurile egoiste: Proverbe 26: 22-28; 29: 5;

• mărturie falsă, vorbe înşelătoare –Exod 20: 16; Proverbe 25:18;

• bârfă –transmiterea neautorizată de informaţii indiscrete într-un mod iresponsabil; şuşotire Romani: 1: 30; 1Timotei 5:13; Proverbe 25:9-10

• vorbe goale fără rost (filozofii, vorbe de prisos) Efesieni 5:6-1;

• flecăreală, guraliv, sporovăială (vorbe fără sens, neserioase, vorbeşte destăinuind secrete ) Proverbe 20:19

• clevetitor, defăimător: afirmaţii false, înjuri la adresa unor persoane, caută fără motiv transmiterea unor informaţii false :Romani 1:30;

• lăudăros, fălos: Proverbe 27:2; 2Corint 10:17-18;

• jurăminte, promisiuni false:Matei 5:33-37;Proverbe 20:25

• certuri, dispute verbale, speculator, a face pe deşteptul; 2Timotei 2:23,Titus 3:9;

• cicăleală, bombăneală, provocare de certuri; Proverbe 21:9; 27:15

• strigare, înfuriere Efesieni 4:31; Pilde 29:20

• înjurături –blestemare Iacov 3: 9-10;Pilde 20:20;

• acuzare, condamnare

• a dori rău cuiva-exprimarea acestui rău prin vorbe de ocară, învinovăţire

• jignire -afront, injurie, insultă, ocară, ofensă, ruşine, umilinţă, ultraj, vexaţiune, hulă, sudalmă, suduitură.

• calomnie - Afirmaţie mincinoasă şi tendenţioasă făcută cu scopul de a discredita onoarea sau reputaţia cuiva; defăimare.

• neruşinare, obraznicie- Lipsit de respect, de ruşine; neruşinat, impertinent, insolent, arogant.

• batjocorire, ironizare- Pilde22; 10 A avea o atitudine ironică faţă de ceva sau de cineva; a spune ironii pe seama cuiva; a zeflemisi, a persifla.

• cinic -care dă pe faţă, cu sânge rece, fapte sau gânduri condamnabile, care calcă, fără sfială, regulile moralei, de convieţuire socială şi de bună-cuviinţă , care trădează.

• păcăleală, glume de prost gust- Pilde 26: 18-19

• revocare, dezicere -Galatieni 5: 20 -infidelitate faţă de secretele altora, neincrederea în vorba cuiva, nerespectarea promisiunilor, inexactitate.

• trădare - 2Timotei 3: 4-. A înşela în mod voit şi perfid încrederea cuiva, săvârşind acte care îi sunt potrivnice, pactizând cu duşmanul . A fi neloial faţă de cineva sau de ceva. A se abate de la o linie de conduită, a dovedi inconsecvenţă faţă de o acţiune, de o idee etc. A comite o infidelitate în dragoste sau în căsnicie; a înşela.

• pârâtor, denunţător , turnător –

• făţărnicie religioasă - 2Timotei 3:5–prefăcătorie, simulare, fariseism Marcu7:5-9

• criticare - A dezvălui lipsurile, greşelile, defectele unor persoane .A arăta cu răutate (sau cu exagerare) părţile slabe ale unui lucru sau ale unei persoane; a comenta în chip răutăcios, născocind lipsuri şi greşeli.

• plângere, tânguire – vorbe spuse pentru a îndupleca pe cineva sau pentru a face pe cineva să-i fie milă.

• bombănitor, cârtitor -1Corint 10: 10 Care cârteşte, care se arată mereu nemulţumit, care bombăneşte necontenit.

• călcător de cuvânt – Romani 1:31

• certurile , certurile de partide

• dezbinările - Galateni 5:19-21

• ruperile , dezbinările de biserici – Deutronom 13:6-18 , 2 Timotei 4:14-15 ,Iacov 3:14-18 , 1 Timotei 1:20 , Galateni 5:15 , 1 Ioan 2:19 , Proverbe 17:9 , 1 Corinteni 12:25 , Galateni 5:20 ,

• părăsirea adunării (bisericii) - Evrei 10:25 -31

PACATELE POFTELOR

1 Ioan 2:15. “Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el. Căci tot ce este în lume: pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii, nu este de la Tatăl, ci din lume. Şi lumea şi pofta ei trec; dar cine face voia lui Dumnezeu rămâne în veac.”

• dorinţa de a avea ceva ce este în proprietatea altui om ; Exod 20:17

• furt - Exod 20: 15; Efesieni 4: 28. Furtul aduce blestem care aduce degradarea pe plan material a celui ce a săvârşit acest păcat; Iacov 5: 1-4. Mărturisirea furtului şi dezobişnuirea de a fura nu este de ajuns, ci lucrurile furate trebuiesc înapoiate proprietarului în măsura în care se poate mai face acest lucru sau trebuie găsit un mod de a aranja lucrurile.

• cleptomania - Manie caracteristică prin impulsul patologic de a-şi însuşi prin furt bunuri străine fără a avea nevoie de ele şi fără a urmări vreun profit material.

• răpire – metode în afara furtului prin care cineva vrea să deţină controlul sau autoritate asupra bunurilor altor oameni, chiar şi dacă folosesc metode de ameninţare sau forţare, şantajare, înselăciune, tâlharie, revocarea promisiunilor; 1Corint 5: 9-13; 6: 10;

• necumpătare - lipsa de stăpânire a poftelor în orice domeniu

• desfrânare – orice mod de viaţă desfrânată Galatieni 5:21;-aici aparţine şi lăcomia (mâncare ,băutura, e.t.c.)- modul de viaţă libertin combinat cu nesupunerea în faţa părinţilor la adolescenţi este păcat de moarte Deuteronom 21:18-21

• vicii – alcoolism 1Corint 6: 10; Galatieni 5: 21; Pilde 23: 20-21; 31-32;, fumat, folosirea în cantităţi mari de cafea sau ceai (dependenţă de ele ) droguri, dependenţa de medicamente-calmante, sedative, dopinguri- , sau orice altceva ce afecteaza şi distruge sănatatea corporală: 1Corint 3: 16-17; 6: 19-20; 2Corint 6: 16; 7: 1, sau care aduce la dependenţă 1Corint 6: 12;

• lenevie, trândăveala –Proverbe 6: 6-11; 21: 25 - Faptul de a se complăcea în inactivitate; înclinaţia celui căruia nu-i place, care nu doreşte, nu vrea să muncească, căruia îi place să stea fără să muncească; trândăvie; lâncezeală

• vânătoarea de principii – stil de viaţa hedonist (cultul plăcerilor), concepţie potrivit careia scopul vieţii este plăcerea.

• materialism – iubirea banilor – neîndestulat (nimic nu-l satisface, nu-i ajung niciodată banii oricât de mulţi ar fi: Proverbe 28: 20-25)

• avid - avar – strânge banii cu lăcomie.

• zgârcenie. Proverbe 11:24 Care face economii exagerate, evitând şi cheltuielile de strictă necesitate, care strânge cu lăcomie bunuri materiale; avar. Lipsit de generozitate.

• stăpânire – dorinţa de a deţine sau de a fi autoritar peste bunurile sau peste proprietăţile altor persoane. Marcu 10:42-43

• dorinţa de a se distinge, de remarcare de a ieşi în evidenţă.

• mâncarea sângelui sau a animalelor moarte din care nu s-a scurs sângele : Geneza 9: 3-4; Leviticul 7: 26-27; 17: 10-14; Deuteronom 12: 23-25; Această interzicere de a mânca sânge este valabilă şi Noul Testament pentru creştini care nu se trag din evrei pentru ca Dumnezeu a dat porunca aceasta prin Noe, tuturor oamenilor şi nu numai evreilor; Fapte Apost. 15: 19-20; 22: 29; Mâncarea sângelui este un păcat ocult şi este păcat de moarte; Levitic 19: 26; -în sânge este sufletul animalului şi prin mâncarea sângelui omul se poate demoniza.

• consumarea mâncărurilor jertfite idolilor- caşetă, mâncăruri oferite de sectele crişna, pomană,-Fapte Apost 15: 19-20; 22: 29; 1Corint 10: 14-33.

• mâncat cu lăcomie

• bulemie - Stare patologică manifestată prin foame excesivă, continuă este o problemă spirituală care trebuie foarte serios abordată.

• anorexie - repulsie faţă de alimente, însoţită de pierderea totală a poftei de mâncare.

• jocuri de noroc – cazinouri, loterii, jocuri de cărţi pe bani sau alte valori, pe calculatoare, pe internet, prin corespondenţe, etc

• vizionarea TV -la nivel de dependenţă, şi/ sau vizionarea filmelor, programelor pline păcate sau programe care fură timpul.

• internet - la nivel de dependenţă şi/sau vizionarea „ situri” -lor pline de păcate. Psalm 101:3

• realitate virtuală – prietenii false pe internet (facebook, hi5 etc, jocuri care simuleaza existenta si bunurile materiale obtinute virtual)

• manie de shopping (cumpărare)

• manie de servici (muncă, lucru excesiv, ocuparea excesiva a timpului si discutiilor pe teme legate de job pentru ca: omul munceste pentru a trai nu traieste pentru a munci ) – a nu cadea insa in extrema lenei.

PĂCATELE SENTIMENTALE

• nemulţumirea – 2 Timotei 3: 2

• viclenie, răutate -Romani 1: 29

• corupţie, lipsa de caracter, lipsă de conştiinţă -Romani 1: 29

• invidie – doreşte, pofteşte starea materială şi reusitele unui alt om

• rivalizare – încearcă prin orice metode să–i întreacă pe alţii, se compară în permanenţă cu alţii şi se confruntă în toate cu alţii Galateni 5: 20

• răutăcios, bucurie răutăcioasă, maliţios-(se bucură de necazurile altora) Proverbe 24: 17-18

• ură, duşmănie, ucidere - Exod 20:13; Matei 5:21-26; 1Ioan 3:15

• şovinism, antisemitism, rasism, discriminare - ura altor rase umane sau discriminari de orice natura: Geneza 12:3; 27:29; Numerii 23:7-8; 24:9; Roma 11:11-23.

• sinucidere – complet neacceptata de crestinism

• avortul, unul din pacatele primordiale ale zilelor noastre – Levitic 20: 1-2;

• frica si orice tip de fobie – desi considerata boala ea poate fi tratata prin credinta si mai putin prin mijloace psihiatrice, de exemplu: frica de la întuneric, de câini etc.

• frica de oameni ascunde de fapt pacate nemarturisite –Proverbe 29:25

• gelozie –(sub aspect păcătos-chinuitor) Sentiment chinuitor şi obsedant pe care îl provoacă în sufletul cuiva bănuiala sau certitudinea că fiinţa iubită îi este necredincioasă. Invidie, pizmă Proverbe 6:34-35 , Cantarea Cantarilor 8:6

• a face în pripă (grabă) o promisiune – Proverbe 20:25

• a face juruinţe, promisiuni şi a nu le ţine – Eclesiastul 5:4- 6 !- Psalm 116:14 , 65:1

• sensibilitate, supărăcioşenie

• născocirea de răutăţi, instigare Romani 1: 30

• supărarea altora cu voinţa, inconciliabil (de neîmpăcat), ceartă,

• hărţuială- încăierare, a fi predispus spre hărţuire

• cârcoteală - A se certa, a se sfădi mereu. A-şi arăta nemulţumirea; a cârti mereu.

• lipsa de dragoste Romani 1:31

• sentiment de minoritate, neputincioşenie, încapabilitate, nevrednicie, nedemnicie

• supărare - necaz, suferinţă; nevoie, neajuns, lipsă , burzuluială , îmbufnare , şucăreală

• supărăcios - Care se supără uşor, care nu ştie de glumă; susceptibil; iritabil, irascibil.

• infidelitate - cineva care este nestatornic, necredincios în sentimente, care îşi calcă angajamentele faţă de cineva, nefidel; (despre soţi) care calcă credinţa conjugală.

• amăriciune- a umbla în stare sufletească apăsătoare , mâhnire, tristeţe; amărâre.

• autocompătimire- a se trata cu deplângere , a se deplânge; a se deplora; a se jeli pe el(ea)

• lipsă de milă – nu poate ierta, tine supărare Romani 1: 31

• duşmănie, vrăjmăşie; Galateni 5: 20

• agresivitate –ostilitate , distructiv

• nervozitate, impulsivitate, iritant

• nerăbdător -care nu poate să se stăpânească; iritabil, nervos.persoane cuprinse de nerăbdare să facă sau să termine ceva, care doreşte, aşteaptă cu înfrigurare ceva sau pe cineva.

• răzbunare, Proverbe 20: 22; Romani 12: 17-19;

• îmbufnare, bosumflare

• neînduplecat- Romani 1: 31; Proverbe 21: 13

• maniac, manie -stare mintală manifestată prin euforie, stare de excitaţie psihomotorie, logoree, halucinaţii, incoerenţă a gândirii , idee fixă care preocupă pe cineva.

• egoism, egocentrism, iubitori de sine, laudarosenie chiar prin afirmatii aparent nevinovate, arogari de merite- 2Timotei 3: 2 - Atitudine de exagerată preocupare pentru interesele personale şi de nesocotire a intereselor altora.

• îngâmfare - 2Timotei 3: 3 -Atitudine de încredere exagerată în propriile sale însuşiri; trufie, orgoliu, fală; infatuare

• depresie, necăjire, mâhnire, întristare- Proverbe 27: 4 Starea sufletească apăsătoare; mâhnire, amărăciune.

• a deprima pe cineva -A provoca (cuiva) o stare de depresiune sau de descurajare; a mâhni, a întrista, a descuraja (pe cineva

• isterie, revărsarea nervilor - stare nervoasă caracterizată prin apariţia unor simptome neurologice foarte variate, nejustificate de existenţa unor leziuni şi declanşate prin şocuri emotive, tratabile prin cradinta curata.

• violenţă, brutalitate, maltratare – a chinui, a brutaliza, a brusca, a trata pe cineva cu asprime, a-i provoca dureri fizice sau morale; a chinui;

• trufie, aroganţă, înfumurat -Atitudine dispreţuitoare şi arogantă, plină de mândrie şi de înfumurare; semeţie, îngâmfare, aroganţă

• neascultarea, lipsa de respect fată de părinţi -Exod 20:12; 21:17 – nesupunere

• nerespectarea cuvântului dat, călcare de cuvânt Romani 1: 31

• cruzime, crima, ucidere -2Timotei 3; 3; - Atitudine, faptă crudă; ferocitate, bestialitate, barbarie, cruzie

• neînblânzit - Care nu este sau nu poate fi îmblânzit, potolit, îmbunat; neînduplecat, aprig.

• sentimente de respringere, autorespingere, refuz, neacceptare

• bătaie – în orice formă -lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect încăierare, luptă, încăierat, tăvăleală, trânteală,corecţie prin bătaie, chelfăneală, ciomăgeală, muştruluială, păruială, scatoalcă, scărmănare, târnuire, ciocănitură si orice violenta fizica sau verbala

• este păcat dacă cineva nu vrea să ierte păcatul altui om –Coloseni 3:13 , Efeseni 4:32 , Matei 18:35

• neânduplecat

• alte păcate pornite din sentimente sufleteşti –nedumnezeieşti

PACATELE (GANDIRII) INTELECTUALE

• aroganţă intelectuală - Geneza 2:16-17; 3:1-6; 1Ioan 2:15-16 Purtare obraznică şi sfidătoare; atitudine de mândrie dispreţuitoare.

• mândria –are multe feţe şi este un mare păcat .Sentiment de mulţumire de sine , de satisfacţie, sentiment de demnitate, de încredere în calităţile proprii. Ceea ce constituie prilej de laudă, de fală. Sentiment de încredere exagerată în calităţile proprii; orgoliu.

• îngânfare, trufie; Romani 1:30; orgolios (mândrie exagerată, supraaprecierea valorii propriei persoane)Romani 1:30; 2Timotei 3:2-4; Pilde 6:18-19; Pilde 8:13; 16:18; 29:23(dispreţuieşte pe alţii )

• înfumurat – se preocupa peste măsură cu propria-i persoană.

• egoist, egocentrism - Atitudine de exagerată preocupare pentru interesele personale şi de nesocotire a intereselor altora

• rivalizare – se crede mai deştept decăt oricine. A se sili să ajungă sau să întreacă pe cineva în ce priveşte talentul, meritul, puterea .

• separatist – face diferenţe între oameni pe criterii de rasă, naţionalitate e.t.c

• elitism - Concepţie, doctrină care susţine rolul determinant al elitei în societate. Politică elitistă- teorie care susţine rolul determinant al elitelor în mişcarea istorică şi în conducerea societăţii; teoria elitelor.

• acuzaţie – învinuire , învinovăţirea altora pe nedrept

• bănuitor, supărăcios, căutarea greşelilor în alţii...

• transmiterea responsabilităţii cu rea voinţă- 2Samuel 11:15

• răzvrătire, neascultare;Galatieni 5:20- în familie, la loc de muncă, faţă de stat, comunitate, biserica , instituţii de invăţământ e.t.c.

• neascultare faţă de părinţi;Exod 20:12; 21:17; Matei 15:3-6; Efes 6:1-3; - atât atimp cât sunt minori sunt datori cu ascultarea părinţilor,dar când devin majori sunt datori cu acordarea de respect tot timpul. În Biblie respectul de părinţi cuprinde şi posibilitatea de a ajuta la nevoie (pe părinţi în vârstă )

• neascultarea autorităţii , împotrivire

• emanciparea femeilor (ura de bărbaţi)

• independenţa , nesupunere

• împotrivire , opunere

• îndărătnic, recalcitrant (opune rezistenţa când se dau sfaturi)

• dominant,- manipulaţie , asuprire, exploatare, stăpânire prin metode intelectuale

• nerespectuos

• necredinţa –nerespectarea Divinităţii ;Romani 1:30

• sceptic (nu are încredere în nimic, care se îndoieşte de toate ) neîncrezetor

• bănuitor, paranoic

• îngrijorător

• fals, înselăciune, prefăcut, perfid,

• ideologii false – dacă cineva a crezut în comunism, materialism, capitalism ,ateism,

raţionalism, umanism, trebuie să mărturiseasca aceste păcate Romani 1:29

• rationament , speculator,

• dăscălitor, dă instrucţiuni tot timpul desi el nu face ceea ce spune

• se dă important ,face pe grozavul

• băgăreţ, (curios peste măsură )

• imoralitate , porniri răutăcioase-Romani 1:29

• negarea Divinităţii Romani 1:30

• nebunie , nepricepere-Romani 1:31; Psalmi 14:1

• nechibzuit -nu se preocupă cu eventuale pericole, neruşinat-2Timotei 3:4

• profitor- smecher, trăieşte pe spatele altora

• viaţa destrăbălată – negândit, necalculat, ocoleşte munca 2Tesalonicieni 3:1

• vagabondism, strengăreală, hoinăreală, Proverbe 28:19

• nestatornicie -când nu poţi avea încredere în acel om

• tăgăduitor- amână, neglijează, omite

• pârâtor, trădător( te paraseste la necaz)

• necredincios, infidelitate;

• înselător, viclean, păcălitor, escroc, şarlatan

• ipocrizie, făţărnicie, simulare

• a cicăli- a dăscăli în sens negativ

• a da înapoi

• urâtor de Dumnezeu 1 Corinteni 11:31-32 „ Dacă ne-am judeca singuri, n-am fi judecaţi. Dar, când suntem judecaţi, suntem pedepsiţi de Domnul, ca să nu fim osândiţi odată cu lumea.” Romani 6:1



ANALIZATI-VA PRIN PRISMA ACESTOR PACATE SI OPRITI-LE DIN VIATA VOASTRA! DUMNEZEU SĂ VĂ BINECUVÂNTEZE ! AMIN





Sursa de inspiratie: www.bisericalogos.ro

MARTURISIREA PACATELOR

1. DE CE NE MARTURISIM PACATELE?
         Mărturisirea păcatelor se face în primul rând pentru restabilirea relaţiei, legăturii cu Dumnezeu şi deschide posibilitatea curăţirii sufleteşti. Rezultatul mărturisirii este benefic în totalitate: inimă curată, conştiinţă curată, judecată de sine, eliberare de sub sentinţa dată pentru păcatele săvârşite, pregătire pentru eliberare de duhuri necurate şi demoni!
Iacov. 5:16 „ Mărturisiţi-vă unii altora păcatele şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.”
Ioan 3:19-21 „Şi judecata aceasta stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci oricine face răul urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele. Dar cine lucrează după adevăr vine la lumină, pentru ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute în Dumnezeu.”
Psalmi 41:4 „Eu zic: „Doamne, ai milă de mine! Vindecă-mi sufletul! Căci am păcătuit împotriva Ta.”
Romani 3:23 „Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.”
Proverbe 28:13 „ Cine îşi ascunde fărădelegile nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele capătă îndurare.”
1 Ioan 5:16 „Dacă vede cineva pe fratele său săvârşind un păcat care nu duce la moarte, să se roage; şi Dumnezeu îi va da viaţa, pentru cei ce n-au săvârşit un păcat care duce la moarte. Este un păcat care duce la moarte; nu-i zic să se roage pentru păcatul acela. Orice nelegiuire este păcat; dar este un păcat care nu duce la moarte.”
1 Ioan 1:5-9 „Vestea, pe care am auzit-o de la El şi pe care v-o propovăduim, este că Dumnezeu e lumină, şi în El nu este întuneric. Dacă zicem că avem părtăşie cu El, şi umblăm în întuneric, minţim şi nu trăim adevărul. Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuşi este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii; şi sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţă de orice păcat. Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi. Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire. Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvântul Lui nu este în noi.”
Efesieni 5: 8-14 „Odinioară eraţi întuneric; dar acum sunteţi lumină în Domnul. Umblaţi deci ca nişte copii ai luminii. Căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire şi în adevăr. Cercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului şi nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunericului, ba încă mai degrabă osândiţi-le. Căci e ruşine numai să spunem ce fac ei în ascuns. Dar toate aceste lucruri, când sunt osândite de lumină, sunt date la iveală; pentru că ceea ce scoate totul la iveală este lumina. De aceea zice: „Deşteaptă-te tu care dormi, scoală-te din morţi, şi Hristos te va lumina.”
1 Ioan 1:10 „Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvântul Lui nu este în noi.”
1 Ioan 2:1 „Copilaşilor, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel Neprihănit.
1 Ioan 1:7 „Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuşi este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii; şi sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţă de orice păcat.”
Ioan 8:34 „Adevărat, adevărat vă spun”, le-a răspuns Isus, „că oricine trăieşte în păcat este rob al păcatului.”
Psalmi 51:5 „Iată că sunt născut în nelegiuire, şi în păcat m-a zămislit mama mea.”
1 Cronici 21:8 „Şi David a zis lui Dumnezeu: „Am săvârşit un mare păcat făcând lucrul acesta! Acum, iartă fărădelegea robului Tău, căci am lucrat în totul ca un nebun!”
Romani 4:7 „Ferice”, zice el, „de aceia ale căror fărădelegi sunt iertate şi ale căror păcate sunt acoperite!”
Iacov 5:20 „să ştiţi că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui un suflet de la moarte şi va acoperi o sumedenie de păcate.”
Luca 15:7 „Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci şi nouă de oameni neprihăniţi care n-au nevoie de pocăinţă.”
Psalmi 1:1 „Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi şi nu se aşază pe scaunul celor batjocoritori!”
Proverbe 1:10 „Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa câştigat de ei!”
Luca 5:32 „N-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.”
Romani 5:8 „Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.”

2. RECUNOASTEREA SAVARSIRII PACATELOR
         Primul pas în mărturisirea păcatelor este să recunoşti că ai păcătuit şi apoi să îţi pară rău că ai comis păcatele. Iacov 4:8 (pocăinţa). „Supuneţi-vă, dar, lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi. Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi. Curăţaţi-vă mâinile, păcătoşilor; curăţaţi-vă inima, oameni cu inima împărţită!”
        Pocăinţa se bazează în primul rând pe voinţa personală, omul judecându-şi faptele săvârşite în lumina Cuvântului lui Dumnezeu!

3. ASUMAREA RESPONSABILITATII IN SAVARSIREA PACATELOR
       Pasul următor, este ca persoana să-şi asume în totalitate răspunderea pentru faptele sale şi nu doar să regrete faptele acelea. Nu trebuie să dea vina pe alţii pentru faptele sale, chiar dacă în unele situaţii a fost „provocat” să comită anumite păcate.
2 Corinteni 7:10-11- Există două tipuri de pocăinţă:

1. Întristare după voinţa Domnului, care aduce pocăinţă, care duce la mântuire. Persoana este tristă pentru că a comis păcatele. Dacă acesta este motivul întristării, atunci persoana în duh se separă de acel păcat şi inima se eliberează de legăturile acelui păcat. Nu va mai exista în inima dorinţa de comite aceleaşi păcate. În aceasta situaţie s-a produs curăţenia interioară, care lasă un loc gol în duhul omului, urmând ca acest loc să fie umplut de Duhul Sfânt, care aduce starea de sfinţenie în inima omului.

2. Pocăinţa lumească- care duce la moarte: de aceea este tristă persoana ca nu poate să comită păcatul. (ca sa intelegeti faceti o paralela cu starile de dependenta la alcool sau tutun sau chiar dorinta de a tine post in conditiile in care consuma snitel de soia, branza sau pateu vegetal – pacatuieste in continuare cu gandul prin pofta trupeasca). Stie ca nu e bine ce il indeamna trupul, se abtine cu greu dar cedeaza usor, e trist si abatut iar in interior are loc o lupta intre dorinta si credinta. Rezultatul acestei situaţii poate aduce ruperea definitivă a legăturii cu Dumnezeu. Atât de puternice pot fi poftele trupeşti încât Duhul Sfânt nu mai poate stăpâni persoana în cauză (nu mai insită să îl convingă de păcat) care acordă atenţie totală manifestării poftelor trupeşti şi a viciilor pe care dealtfel nu le poate realiza şi din cauza asta va suferi, se va chinui şi de aceea sentimentele persoanei vor fi reci, fără bucurie şi fericire. În timpul mărturisirii persoana în cauză chiar dacă nu înţelege totul, trebuie să se bazeze pe credinţa în autenticitatea şi credibilitatea Cuvântului Domnului şi astfel totul va decurge după voinţa Domnului.

Leviticul 5:17-18 - ne arată că păcatele săvârşite fără ştiinţă nu sunt trecute cu vederea, de aceea trebuie: să-ţi pară rău, să urăşti pacatul, să te rupi (desparţi) de el, să-l părăseşti, să-ţi devină duşman – te vei elibera de el. Mărturisirea păcatelor se va face nu numai în faţa (prezenţa) Domnului ci şi în prezenţa a unui sau doi fraţi de credinţă (consilier, pastor, duhovnic ) Iacov 5: 16, ca păcatul să ajungă la lumină (1 Ioan 1:5-10) de aceea nu e bine ca ruşinea să nu fie un obstacol în mărturisirea păcatelor ci din contra e bine să se înceapă cu păcatele cele mai ruşinoase. E bine dacă omul este puţin mai dur în această privinţă cu el însuşi (atunci când este vorba de păcate) pentru că se desparte mai repede de păcatele grele.1 Corinteni 9:27

4. MARTURISIREA PACATELOR

Mărturisirea păcatelor - nu este spovedanie prin care, printr-un mod mistic este „dezlegată” persoana de păcat dar fără ca aceasta să fie convertită (născută din nou). Aceste persoane după acea „dezlegare” nu au puterea de a contracara ispitele şi comit din nou aceleaşi păcate. Naşterea din nou şi umplerea cu Duh Sfânt este esenţială în lupta împotriva păcatului.Ioan 3:5-12 , Romani 8:3 Ţelul final al mărturisirii păcatelor este eliberarea totală: Iov 28:28, Psalmul 32:5,Proverbe 8:13.

Mărturisirea păcatelor – este o disciplină spirituală. Mărturisirea este o disciplină dificilă pentru unii credincioşi deoarece, adesea, aceştia privesc comunitatea celor credincioşi ca pe o părtăşie a sfinţilor, înainte de a o vedea ca pe o părtăşie a celor păcătoşi. Adică, ei cred că toţi ceilalţi sunt mult avansaţi în sfinţenie, în timp ce ei sunt izolaţi şi singuri în păcatul şi slăbiciunile lor. Ei nu suportă să dezvăluie altora eşecurile şi slăbiciunile lor. Ei îşi închipuie că sunt singurii care calcă alături de calea ce duce spre cer, de aceea unii se ascund de alţii şi în cele din urmă riscă să trăiască în minciuni voalate şi în ipocrizie. Frica, ruşinea şi mândria se ţin scai de unii credincioşi le întunecă perspectiva dragostei iertătoare a lui Dumnezeu. Mărturisindu-ne unii în faţa altora declanşăm o putere vindecătoare interioară prin care, omenescul din noi nu mai este negat, ci transformat.

5. AUTORITATEA DE A IERTA ESTE A TATALUI CERESC, PRIN DOMNUL ISUS IN FATA FRATILOR DE CREDINTA:
      Adepţilor lui Isus (ucenicilor) li s-a dat autoritatea de a asculta mărturisirea păcatelor şi de a cere iertarea în NUMELE lui ISUS. Ioan 20:23 „Celor ce le veţi ierta păcatele, vor fi iertate; şi celor ce le veţi ţine, vor fi ţinute.”- De ce să dăm înapoi de la o lucrare generatoare de viaţă? Acest lucru este transferat tuturor celor chemaţi de Domnul Isus să facă lucrarea Sa pe pământ .(apostoli, episcopi, pastori, prezbiteri, evanghelişti, învăţători, proroci, diaconi, slujitorii Domnului ) Efeseni 4:7-15

      Este adevărat că omul credincios poate răzbate spre o viaţă nouă în puterea iertătoare a jertfei de pe cruce a Domnului Isus Hristos, fără ajutorul unui ascultator uman al pacatelor semenilor. În timpul Reformei, această realitate a pătruns în Biserică ca un current de aer proaspăt, a răsunat ca o trâmbiţă a eliberării din robia şi manipularea insinuate de sistemul ecleziastic al confesiunii. Nu trebuie să uităm însă nici faptul că, atunci când a fost introdus şi practicat corect sistemul confesional (mărturisirea păcatelor) acesta a declanşat o adevărată trezire spirituală şi o înnoire a evlaviei şi sfinţeniei personale a oamenilor.

6. ETAPE PRACTICE ÎN ÎNFĂPTUIREA UNEI MĂRTURISIRI:
   Trei lucruri sunt necesare pentru o mărturisire bună: cercetarea conştiinţei, căinţa şi hotărârea de a evita păcatul .
- Cercetarea conştiinţei; este clipa când sufletul vine sub privirea scrutătoare a lui Dumnezeu şi când, în prezenţa Sa tăcută şi iubitoare, sufletul este adânc străpuns, devenind conştient de păcatele care trebuie mărturisite, iertate şi îndepărtate pentru a putea să continue relaţia cu Dumnezeu. Noi îl rugăm pe Dumnezeu să ne mişte inima şi să ne arate prin Duhul Sfânt acele domenii care au nevoie de atingera Sa iertătoare şi vindecătoare. Trebuie să fim gata să ne confruntăm cu păcate concrete. O mărturisire generală ne cruţă de umilinţă şi ruşine, dar nu va genera o vindecare launtrică şi nici o eliberare. Oamenii care au venit la Isus au venit cu păcate concrete şi evidente şi au fost iertaţi pentru fiecare în parte. Este foarte uşor să evităm adevărata noastră vină printr-o mărturisire generală. Mărturisirea vizează păcate concrete. Când spunem păcate concrete nu ne referim numai la păcate exterioare şi uşor de identificat, ci şi la păcate ale inimii. Totuşi, în dorinţa noastră de a fi precişi, nu trebuie să cădem în cealaltă extremă, periculoasă, de a fi exagerat de preocupaţi să descriem totul în cele mai mici detalii.

- Căinţa – este necesară pentru o bună mărturisire. Părerea de rău într-o mărturisire nu este în primul rând o emoţie, deşi implică trăirea emoţională. Ea este, mai degrabă, o aversiune faţă de fapta comisă, un regret din adâncul inimii pentru că am rănit inima Tatălui Ceresc. Căinţa este o chestiune de voinţă, înainte de a fi o problemă emoţională. De fapt, căinţa emoţională, fără o căinţă sfântă a voinţei, distruge mărturisirea. Cainta trebuie sa inceapa prin a cere iertare pesoanelor fata de care am pacatuit faptic si direct.

- Hotărârea de a evita păcatul; este al treilea lucru necesar pentru o bună mărturisire. Mărtuisirea păcatelor începe cu zbucium si durere dar se termină în bucurie. Iertarea păcatelor este o sărbătoare, pentru că din ea rezultă o viaţă cu adevărat schimbată! Crestinul intors la Dumnezeu simte acest moment in adancul inimii lui si viata lui se schimba, teama, grijile, necazurile si toate problemele lumesti sunt dintr-o data nesemnificative sau chiar inexistente, armonia se instaureaza in viata lui, in familia lui si in tot ce face.

7. CUI SĂ NE CONFESĂM ?
        Teologic, este absolut corect să afirmăm că orice creştin poate primi confesiunea altuia, dar nu orice creştin are suficientă autoritate spirituală, empatie şi înţelegere. Din nefericire este o realitate că unii oameni sunt cu totul incapabili să păstreze un secret. Alţii sunt descalificaţi pentru că s-ar îngrozi la auzul anumitor păcate. Iar alţii, neînţelegând natura şi valoarea mărturisirii păcatelor ar ridica din umeri spunând:” mare lucru!” Din fericire, însă, mulţi credincioşi sunt capabili şi capabili să ajute pe semenii lor în a-i conduce în procesul de mărturisire. Calităţile-cheie ale celui care poate primi o confesiune (mărturisire) sunt: maturitatea spiritulă, ungerea şi viaţă de rugăciune, înţelepciunea, compasiunea, bunul simţ, capacitatea de a păstra un secret (confidenţialitate) şi bun consilier (sfătuitor) şi nu în ultimul rând simţul umorului. De cele mai multe ori aceştia sunt, apostoli, episcopi, pastori, prezbiteri, evanghelişti, învăţători, proroci, diaconi, slujitorii Domnului) Efeseni 4:7-15 lideri creştini dar şi creştini maturi spiritual.

        În Vechiul Testament trebuiau prezentate jertfe de vină pentru păcatul săvârşit care trebuiau duse preoţilor, care la rândul lor le prezentau înaintea Domnului pentru ispăşirea păcatelor. Procedura era aşa, că, cel care venea pentru a aduce jertfe pentru păcatele sale, îşi punea mâna pe capul animalului pentru jertfă şi îşi mărturisea păcatele cu voce tare, transferându-se astfel asupra animalului care era apoi era dus de către preoţi şi leviţi la altar pentru jertfire. Ştim din învăţătura Scripturii că plata păcatului este moartea. Acest gest era vizibil, deci reprezenta o mărturisire a păcatelor prin fapte, mărturisire concreta de exemplu: timpul, locul, situaţia păcatelor săvârşite de curând. Leviticul 4:13-14, 5:5-6

        Exemple de mărturisiri: Iosua 7:19-21; 2 Samuel12:5-9 ; Neemia 9:2-3 ; Ezra 10:14 ;

Psalmi 51; Psalmi 32 ; Matei 3:6 ; Fapte Ap 19:18

Important: Înainte de mărturisirea păcatelor sau între timp - iertarea altor persoane - face

posibilă şi ajută foarte mult la eliberare! Luca 11:4

Biblia este cel mai important „catalog” al păcatelor: Fapte Ap 15:20 , Exodul 20:1-17,

Matei capitole 5,7, Marcu 7:21-22 , Galaţieni 4:19-21 , 1 Corint 5:10-11 , 6:9-12 Romani

1:18-32, 2 Timotei 3:2-5 , Efeseni 5:3-13, Apocalipsa 21:8 , Coloseni 3:5-10 , Titus 3:3 ,

Apocalipsa 22:15 , 1 Timotei 1:9-10 , 1 Petru 4:3-15

8. INVENTARUL PACATELOR:
• Păcate spirituale
• Păcatele oculte
• Păcate sexuale
• Păcate săvârşite prin vorbire (păcatele limbii)
• Păcatele poftelor pasionale
• Păcatele sentimentale
• Păcatele gândirii intelectuale



Păcatele sunt gânduri, vorbe şi fapte, deci au timpul şi locul concret în care au fost săvârşite. Fiecare lasă urme mari în personalitate şi deformează identitatea omului! De aceea trebuie mărturisite şi îndepărtate (renunţat) de ele.

Sursa inspiratie text: www.bisericalogos.ro

marți, 26 aprilie 2011

INVIEREA DOMNULUI SI OBICEIURI PAGANE DE PASTI

       Paştele, cea mai importantă sărbătoare creştină, reprezintă Învierea lui Isus Cristos. Cu toate acestea, înţelegerea sărbătorii este deformată de tradiţii şi obiceiuri păgâne.
       Pentru prima dată, Paştele a fost sărbătorit în jurul anului 1400 î.e.n. de evrei şi marca eliberarea din robia egipteană. Paştele evreiesc poate fi sărbatorit în orice zi a săptămânii spre deosebire de cel creştin, care este prăznuit duminica.
IATA CE DESENEAZA COPIII NOSTRI CAND AU CA TEMA PASTELE:

        Anul acesta evreii sărbătoresc Paştele în 19 aprilie, pe când românii îl serbează duminică, 24 Aprilie.
        Transpus în gândirea creştină, mielul pascal îl prefigurează pe Isus Cristos. Astfel, pentru creştini,        Paştele reprezintă mărturia intervenţiei salvatoare a lui Dumnezeu. Lumea zăcea în păcat iar pentru a-Şi arăta dragostea, Dumnezeu Şi-a trimis Fiul ca să moară pentru păcatele noastre. Crucea de la Golgota a devenit puntea dintre noi şi Dumnezeu.
        Deşi mulţi sărbătoresc astăzi Paştele, pentru ei nu are nimic de-a face cu Dumnezeu, ci este un prilej de a mânca şi de a bea bine. Pentru alţii nu este decât o perioadă de „bravură” religioasă. Devenim mai „buni”, mai „cinstiţi” şi „mai puţin păcătoşi”, însă după ce trec sărbătorile, ne întoarcem la vechile păcate.
        Multe din obiceiurile practicate în această perioadă îşi au originea în religiile păgâne. Cel mai bun exemplu în acest sens este iepuraşul de Paşte.
          Pentru copii, micul animal care aduce cadouri şi ciocolată în Noaptea Învierii a devenit simbolul sărbătorii. Puţini ştiu însă, că iepuraşul îşi are originea în pagânism şi reprezintă unul din simbolurile fertilităţii şi ale renaşterii – simbolul Zeiţei Eostre, divinitate a primăverii şi a fertilităţii, sărbătorită în trecut în aprilie de către popoarele germanice. Cuvântul „Easter”, în engleză sau „Oster”, în germană – ambele traduceri ale cuvântului „Paşte” – provin de la numele aceleiaşi zeiţe. Renumitele ouă colorate purtate de iepuraşi, au fost asociate mult timp cu fertilitatea şi festivalurile de primăvară; romanii şi grecii antici foloseau ouăle pentru a sărbători învierea unor zei. Asocierea iconoclastică a iepurelui şi a ouălor a avut loc în Germania. În dimineaţa Paştelui, copiii aşteptau cu nerăbdare sosirea lui Oschter Haws, un iepuraş care îi încânta lăsând ouă frumos colorate în cuiburi.
         În 1800 tradiţia germană a lui Oschter Haws s-a extins şi în America odată cu imigranţii germani, iar în decursul acestor 200 de ani, iepuraşul de Paşte a devenit simbolul comercial cel mai recunoscut al acestei sărbători.
„Am auzit că aveţi o floare frumoasă şi am venit s-o udăm ca să nu se ofilească”.
O tradiţie autohtonă, în a doua zi de Paşte, este stropitul fetelor. Tinerii obişnuiau să meargă la biserică, iar după slujbă mergeau pe la casele unde erau fete, pentru a le „uda”, după care erau serviţi cu ouă roşii, cozonac şi un pahar cu vin. Acest obicei se păstrează şi astăzi, în zona de vest, dar sub diferite forme: apa este înlocuită cu parfum, băieţii le stropesc pe fetele de măritat şi pe tinerele soţii, iar faimoasa replică a devenit „am venit cu stropitul”. Se spune că fetele care au fost stropite cu parfum în a doua zi de Paşte, au noroc tot anul. „Bem, mâncăm şi ne veselim de Paşte” este o replică frecventă printre creştinii de astăzi. Drobul de miel şi cozonacii sunt doar câteva din mâncărurile specifice acestei perioade. Excesele de mâncare şi băutură aduc sute de români la secţia de Urgenţă a spitalelor.

„Pentru un paşte fără egal!”
Cei mai mari producători de ciocolată, jucării sau alte produse care pot fi asociate cu Paştele au văzut în sărbătoare o oportunitate de a-şi promova produsele sau serviciile, o şansă de câştig rapid. Sloganuri de gen „Ciocnim preţurile de Paşti” sau „Vânătoarea de ouă de ciocolată”, au la bază un marketing bine pus la punct.
Câteva exemple concrete sunt vânzările crescute semnificativ în perioada Paştelui; Supermarketurile estimează vânzări cu până la 40% mai mari în această perioadă. Nu ne limităm doar la alimentaţie, ci trebuie să ne reînnoim şi garderoba, de aceea magazinele de textile oferă şi ele reduceri substanţiale.
Am reuşit să transformăm cea mai mare sărbătoare creştină într-o afacere, într-o serie de tradiţii păgâne şi o perioadă de desfătare pentru trup.
Dar Cristos a înviat şi lucrul acesta ne schimbă radical destinul. Sunt multe elemente care de-a lungul timpului s-au strecurat în modul în care sărbătorim Paştele. Însă, realitatea învierii ar trebui să ne determine să ne scuturăm de tot bagajul tradiţiilor, îmbuibărilor şi să ne aducă mai aproape de Cristos.