marți, 30 august 2011

Pro Deus – un nou liceu creștin evanghelic în Cluj-Napoca

DOMNUL SA BINECUVATEZE ELEVII SI CORPUL DIDACTIC AL PRIMULUI LICEU EVANGHELIC PENTICOSTAL DIN CLUJ-NAPOCA. DOMNUL SA VA CALAUZEASCA PASII IN CUVANTUL LUI SI COPIII CE VOR CALCA PRAGUL ACESTEI SCOLI SA FIE APARATI DE MIZERIA ACESTEI LUMI, SA INVETE CUVANTUL TAU, DOAMNE, SA TE URMEZE SI SA TE SLAVEASCA. AMIN

DIRECTOR Liceul creştin PRO DEUS Profesor Ileana Şandra
PREŞEDINTE Fundaţia PRO DEUS Pastor Gheorghe Stan
PREŞEDINTE Comunitatea Reg. Penticostala Cluj
Pastor Aurel Moldovanu
Liceul Creștin PRO DEUS va funcţiona în acest an şcolar cu următoarele clase:
o clasă I cu program after school ( la solicitare),
o clasă a V-a
2 clase a IX-a, liceu teoretic, profil real/uman, specializările științele naturii respectiv științe sociale.

Oferta educațională este îmbogățită de o paletă variată de opționale și activități extracuriculare:
studierea unei limbi străine din clasa I
studiul unui instrument muzical (pian, vioară, instrument de suflat)
cursuri de înot, tenis de câmp și schi
arte plastice
program after school.

LOCUL ÎNSCRIERII: Liceul Creştin “PRO DEUS” str. Alexandru Vaida Voevod nr. 55A ( lângă Grupul Școlar Alexandru Borza).

PERIOADA DE ÎNSCRIERE: 16 august 2011 – 9 septembrie 2011.

ORARUL DE ÎNSCRIERE: în zilele lucrătoare

între orele 9 – 18, în luna august

între orele 9 – 13, în luna septembrie.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE cu privire la actele necesare şi altele se pot obţine la telefoanele: 0746 528 792

0745 359 453

0741 100 373

şi pe site-ul şcolii  http://www.liceulprodeus.ro/

duminică, 28 august 2011

ECONOMIA PERFECTA CONFORM PRINCIPIILOR BIBLICE - KIBBUTZ


Condamnarea avuţiei şi a inegalităţii de avere.

          În linii generale Biblia – cartea sfîntă a creştinilor – îi apară pe cei săraci. Ea dezaprobă zgîrcenia, cupiditatea, furturile, setea de pricopsire, susţinînd că “dragostea de bani este rădăcina tuturor relelor”. Biblia cere credincioşilor să fie drepţi în relaţiile economice cu semenii lor. Camăta , considerată a fi temelia îmbogăţirii unora şi sărăcirii altora este blamată în cei mai aspri termeni. În încercarea lor de a impune principiile justiţiei sociale în viaţa de toate zilele, profeţii biblici condamnă bogăţia şi inegalitatea de avere cu atîta vehemenţă încît unii autori susţin că s-ar putea vorbi chiar de un socialism al profeţilor.

Proprietatea .
        Ideile apărării celor săraci şi a condamnării bogăţiei sînt pe larg animate şi în Noul Testament (Evanghelie), în care se descrie viaţa şi învăţătura lui Isus Hristos. Proprietatea privată este considerată a fi o piedică în calea desăvîrşirii spirituale. În Evanghelie este pe larg descris modul de trai al primelor comunităţi creştine, în care proprietatea era colectivă: “Toţi cei ce credeau, erau împreună la un loc, şi aveau toate de obşte. Îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau între toţi, după nevoile fiecăruia ” (Faptele apost. 2.44-45). În alt loc se precizează că “…nu era nici unul printre ei care să ducă lipsă; toţi cei ce aveau ogoare şi case, le vindeau, aduceau preţul lucrurilor vîndute. Şi-l punea la picioarele apostolilor; apoi se împărţea fiecăruia după cum avea nevoie ” (Faptele; 4. 34-35).
        Dar renunţarea la proprietate nu este obligatorie. Ea e valabilă numai pentru cei mai buni, care au atins deja un anumit nivel al conştiinţei şi doresc să pornească pe calea perfecţionări spirituale, a cunoaşterii lui Dumnezeu.

Munca – o datorie.
       În pofida faptului că Noul Testament susţine primatul Contemplaţiei asupra Acţiunii, cît şi superioritatea Spiritualului în raport cu Materialul, munca este considerată ca datorie sfîntă. Mai mult, Biblia lansează unul din principiile ce se va afla mai apoi prezent în mai toate şcolile socialiste şi expus de apostolul Pavel în următoarele cuvinte: “Cel ce nu vrea să lucreze - să nu mănînce”. Tot la muncă credincioşii sînt îndemnaţi şi de Isus Hristos: “Ieşi-va omul la locul său şi la lucrarea sa pînă seară”.
     Treptat ideile economice s-au implimentat tot mai adînc în conştiinţa societăţii.

ECONOMIA BIBLICA IN KIBBUTZ             S-a scris mult despre comunitatile evreiesti autonome numite kibutz-uri, care ca model de organizare a vietii comunitare aveau la baza unele puncte comune cu primele comunitati crestine (in special conceptul de munca in folosul celorlalti). Aruncati un ochi: Kibutzul, cuvantul ebraic pentru "asezare comunala", este o comunitate rurala unica; o societate dedicata ajutorului mutual si justitiei sociale; un sistem socio-economic bazat pe principiul proprietatii comune a bunurilor, egalitate si cooperare in productie, consum si educatie; indeplinirea ideii "de la fiecare in conformitate cu posibilitatile sale, pentru fiecare in conformitate cu nevoile sale"; o casa pentru cei care l-au ales. Primele kibutzim (pluralul de la kibutz) au fost fondate 40 de ani inaintea infiintarii statului Israel (1948). Fondatorii lor erau tineri pionieri evrei, majoritatea din Europa de Est, care veneau pentru a crea un nou stil de viata. Calea lor nu era usoara: lipsa de experienta a muncii fizice, lipsa de cunostinte in domeniul agriculturii, pamantul sterp neintretinut timp de secole, lipsa apei si a fondurilor erau printre dificultatile cu care se confruntau. Trecand peste multe greutati ei au reusit sa creeze comunitati infloritoare, foarte importante in infiintarea si construirea statului. Astazi 270 de kibutzim, cu un numar de membri care variaza de la 40 la peste 1000, sunt imprastiate pe tot teritoriul tarii. Majoritatea dintre ele au intre 300 si 400 de membri adulti si o populatie de 500 pana la 600. Numarul total al celor ce locuiesc in kibutzim ajunge la aproximativ 130.000, aproape 2,5 % din populatia tarii. Majoritatea kibutzurilor apartin uneia dintre cele trei miscari de kibutz, fiecare identificandu-se cu o ideologie anume.
Organizarea Kibutzurilor
        Majoritatea kibutz-urilor sunt dispuse conform unui plan similar. Zona rezidentiala contine casele si gradinile atent ingrijite ale membrilor, case pentru copii si terenuri de joaca pentru fiecare grupa de varsta, si facilitati comune cum ar fi cantina, sala de conferinte, biblioteca, piscina, terenul de tenis, clinica medicala, spalatoria, alimentara si altele asemenea. Adiacent zonei de locuire se gasesc baraci pentru vitele care dau lapte si cotete moderne pentru pasari si de asemenea una sau mai multe fabrici industriale. Terenurile agricole, livezile si bazinele piscicole se gasesc in jurul perimetrului, la o calatorie scurta cu tractorul din centru. Pentru a ajunge din loc in loc in cadrul kibutz-ului, oamenii merg pe jos sau pe bicicleta, in timp ce masinute electrice exista pentru persoane cu handicap si batrani. Kibutz-ul functioneaza ca o democratie directa. Adunarea generala a tuturor membrilor lui formuleaza politica, alege oficialitatile, autorizeaza bugetul kibutz-ului si aproba noi membri. Nu serveste numai drept corp decizional ci si ca forum in care membrii isi pot exprima opiniile si punctele de vedere. Treburile de zi cu zi sunt rezolvate de comitete alese, care se ocupa de domenii cum ar fi cazarea, finantele, planificarea productiei, sanatatea si cultura. Presedintii unora dintre aceste comitete impreuna cu secretarul (care detine pozitia de varf in kibutz) formeaza guvernarea kibutz-ului. Pozitiile de secretar, trezorier si coordonator al muncii sunt, de regula, cu norma intreaga, in timp ce alti membri lucreaza in comitete in plus fata de slujbele lor normale. Sa faci desertul sa infloreasca: Pentru fondatori aratul pamantului tarii lor si transformarea orasenilor in fermieri era o ideologie, nu numai un mod de a-si castiga painea zilnica. Peste ani, fermierii kibutz-urilor au facut ca pamanturile sterpe sa infloreasca cu lanuri de grau, livezi, pasari, ferme de lapte si peste si - mai recent - agricultura organica care a devenit suportul economiei lor. Printr-o combinatie de munca grea si metode de agricultura avansate au ajuns la rezultate remarcabile, fiind responsabili pentru o mare parte din productia de hrana pana in ziua de astazi. Activitatile de productie din kibutzim sunt organizate in mai multe ramuri autonome. In timp ce majoritatea se refera inca la agricultura, astazi toate kibutz-urile s-au extins in diferite tipuri de industrie. Desi fabrica o gama larga de produse, de la haine pana la sisteme de irigatie, majoritatea industriei kibutz-urilor este concentrata in trei ramuri principale: metalurgie, mase plastice si procesarea alimentelor. Majoritatea facilitatilor industriale sunt mici, avand mai putin de o suta de muncitori. In multe locuri, kibutz-urile si-au adunat resursele, infiintand intreprinderi regionale cum ar fi statii de egrenat bumbac si fabrici de impachetare a pasarilor, si oferind o gama larga de servicii incepand cu compilarea datelor informationale si pana la achizitii si marketing mutual. Contributia kibutz-urilor la productia tarii, atat in agricultura (33 la suta din productia agricola) cat si in industrie (6,3 la suta din produsele fabricate) este mult mai mare decat procentul lor din populatia tarii (2,5 la suta). Recent, un numar crescut de kibutzim au devenit centre turistice cu facilitati de recreatie cum ar fi case de oaspeti, piscine, calarie, terenuri de tenis, muzee, ferme de animale exotice si parcuri acvatice atat pentru israelieni cat si pentru vizitatori straini.
Etica muncii:
Munca este o valoare in sine, conceptul demnitatii muncii ridicand cea mai necalificata slujba, fara nici un statut special, material sau de alt fel, atasat oricarei sarcini. Membrilor li se repartizeaza un loc de munca pentru perioade de timp variate, in timp ce muncile de rutina cum ar fi serviciul la bucatarie sau la sala de mese se rezolva pe baza de rotatie. Fiecare ramura economica este condusa de un administrator ales, care este inlocuit o data la doi - trei ani. Un coordonator economic este responsabil pentru organizarea muncii diferitelor ramuri si pentru implementarea planurilor de productie si investii. Desi pozitiile de conducere sunt din ce in ce mai mult profesionalizate, kibutz-urile au adoptat diferite metode de administrare si organizare pentru a-si adapta structura economica nevoilor timpului fara a-si pierde simtul de responsabilitate colectiva si egalitate a muncii. Femeile sunt participanti egali in cadrul fortei de munca, oferindu-li-se posturi in toate segmentele kibutz-ului, preponderent in domeniul educatiei, sanatatii si altor servicii. Membrii mai in varsta primesc indatoriri pe masura conform sanatatii si vigorii lor. Majoritatea membrilor muncesc in cadrul kibutz-ului.
Cresterea copiilor:
        Spre deosebire de vremurile trecute cand copiii cresteau in case comune pentru copii, astazi in majoritatea kibutz-urilor copiii dorm in casa parintilor lor pana la varsta liceului. Totusi majoritatea orelor lor de trezie si le petrec impreuna cu cei de varsta lor in facilitati adaptate special fiecarui segment de varsta. In acelasi timp, parintii devin din ce in ce mai implicati in activitatile copiiilor lor iar unitatea familiala castiga din ce in ce mai multa importanta in structura comunitatii kibutz-ului. Astfel, nepoatele unor femei care acum 75 de ani insistau asupra scutirii de sarcinile domestice sunt acum forta conducatoare in cadrul kibutz-ului in sustinerea implicarii mai active a parintilor in educarea copiiilor si a alocarii unui timp mai lung acasa cu familia pentru femei. Copiii cresc cunoscand valoarea si importanta muncii si faptul ca fiecare trebuie sa-si indeplineasca partea sa. Incepand cu gradinita, sistemul educational subliniaza cooperarea in viata de zi cu zi, si, din clasele mici, copiiilor li se atribuie indatoriri si trebuie sa ia hotarari cu privire la grupul lor de varsta. Copiii au sarcini normale conform varstei, altii isi iau anumite slujbe in kibutz si, la nivelul liceului, isi dedica o zi intreaga in fiecare saptamana pentru a lucra intr-o ramura a economiei kibutz-ului. Scolile elementare se gasesc de obicei pe terenul kibutz-ului, in timp ce copiii mai mari urmeaza cursurile unui liceu de kibutz regional care deserveste mai multe kibutzim din zona, pentru a avea o gama mai larga de materii academice si contacte sociale. Pentru toate nivelele de varsta exista posibilitati de cazare pentru tineri cu talente sau nevoi speciale. Aproximativ 40 la suta din copiii care provin din kibutz se intorc pentru a se stabili in kibutz-ul lor dupa serviciul militar. Majoritatea membrilor de azi din kibutz au crescut acolo si au hotarat sa-si construiasca o viata acolo. Indeplinirea nevoilor individuale: Bazat pe participarea voluntara a membrilor sai, kibutz-ul este o societate comunala care isi asuma responsabilitatea pentru nevoile mebrilor sai de-a lungul vietii. Este o societate care tinde sa permita indivizilor sa se dezvolte la potentialul lor maxim in timp ce cere fiecarei persoane responsabilitate si angajare in contributia sa pentru binele comunitatii. Pentru unii, sentimentele de siguranta si satisfactie incluse in apartenenta la o comunitate mica si inchisa sunt printre avantajele vietii in kibutz, in timp ce altii ar putea privi viata comunitara ca fiind restrictiva. La inceput societatea kibutz-ului ca intreg a fost mai presus de nucleul familial. In timp, aceasta prioritate a alunecat in timp ce comunitatea s-a axat din ce in ce mai mult pe familie. Astazi, in contextul normal al unei societati cu bunici, mame si tati, matusi si unchi, fii si fiice, kibutz-ul ofera inca un nivel de cooperare care ofera un cadru social si siguranta economica personala. Comparand cu situatia din trecut, kibutz-urile ofera astazi membrilor lor o gama mult mai larga de optiuni individuale. Membrii au mai mult libertate de opinie in toate aspectele vietii lor, incepand cu alegerea imbracamintii si mobilierului din casa pana la unde si cum isi vor petrece vacanta. Le sunt oferite mai multe ocazii pentru a face studii inalte si le sunt recunoscute nevoile speciale ale artistilor si scriitorilor, acordandu-li-se timp pentru a-si urma propriile proiecte.
Banii
Desi bani adevarati nu circula, membrii isi acorda un credit predeterminat in fiecare an pentru a cheltui asa cum doresc. Contributia catre stat: Kibutz-ul nu este numai o forma de asezare si un stil de viata ci si parte integranta din societatea israeliana. Inainte de infiintarea statului Israel si in primii sai ani de existenta, kibutz-ul isi asuma roluri centrale in colonizare, imigrare, aparare si dezvoltare agricola. Cand aceste functii au fost transferate catre guvern, interactiunea intre kibutz si societate a scazut ca intensitate, desi aceasta nu a fost niciodata intrerupta. Un numar mare de kibutzim deruleaza cursuri de studiu pe o perioada de cinci luni pentru noii imigranti, care combina lectii intensive de limba ebraica, excursii amanuntite in tara si prelegeri asupra diferitelor aspecte ale vietii in Israel cu munca in kibutz. Participantii care se hotarasc sa ramana in kibutz pot cere sa fie admisi ca membri. Unele kibutz-uri participa la un proiect in cadrul caruia accepta tineri din familii dezavantajate pentru anii de liceu. Unii dintre acesti tineri aleg sa continue sa traiasca in kibutz si devin membri.
Traditii:
         De-a lungul anilor, kibutz-urile au dezvoltat moduri unice de a celebra sarbatorile traditionale evreiesti si sarbatorile nationale, precum si evenimente personale cum ar fi nuntile, aniversarile. Evenimentele legate de anotimp si agricultura, care erau comemorate in vremurile biblice, au fost revitalizate prin cantec, dans si arta. Activitatile culturale abunda cu filme si spectacole profesionale prezentate frecvent in salile de spectacol din kibutz-uri, pe langa televiziunea cu circuit inchis, care emite mai multe ore zilnic, oferind programe axate pe interesele si gusturile membrilor. Adunand talentele membrilor kibutz-urilor din intreaga tara, miscarile kibutz-urilor sponsorizeaza un numar de grupuri profesioniste, inclusiv o orchestra simfonica, ansambluri de camera, trupe de dans modern si folcloric, coruri si o trupa de teatru. Muzee, care se specializeaza pe subiecte cum ar fi arheologia, natura, arta, istoria iudaica etc, au fost infiintate de unele kibutzim, atragand multi membri si vizitatori.
 Privind spre viitor:
 Kibutz-ul este o realizare sociala si economica care s-a dezvoltat dintr-o societate de pionierat, a prosperat cu o economie care s-a extins rapid si s-a distins prin contributia la infiintarea si dezvoltarea statului. Kibutz-ul de astazi este realizarea a trei generatii. Fondatorii, motivati de o convingere puternica si de o ideologie distincta, au creat o societate cu un mod singular de viata comunala. Copiii lor, nascuti in cadrul kibutz-ului, au muncit din greu pentru a-i consolida structurile economice, sociale si administrative. Generatia de acum, care a crescut intr-o societate stabila si prospera, isi ofera talentul si energia pentru a intampina greutatile vietii moderne in era tehnologiei. Unii se tem ca adaptandu-se la circumstantele schimbatoare, kibutz-ul isi abandoneaza multe dintre principiile originare; altii cred ca aceasta abilitate de a se adapta si a face compromisuri este cheia supravietuirii sale. Orice se afla inainte, atata timp cat kibutz-ul isi pastreaza natura sa democratica si spiritul de voluntariat, angajament si idealism continua sa-i motiveze membrii, va avea resurse creative si convingatoare, cu care sa intampine cerintele viitorului.